Norvegia are cea mai mare rata de transformare a deseurilor municipale in energie termica si electrica din Europa. Conform unor statistici din 2012 ale Comisiei Europene, Norvegia, tara non-membra UE, isi valorifica in incineratoare 56% dintre deseuri, in timp ce media UE era de doar 19%.
   Pe langa valorificarea propriilor deseuri, Norvegia importa gunoi si din alte tari ale Europei (precum Marea Britanie). Astfel, in afara de profitul obtinut din productia de energie, autoritatile norvegiene obtin bani si de la tarile care prefera sa isi exporte gunoiul, in loc sa il valorifice sau sa-l depoziteze la gropile de gunoi. 
   Aceasta dubla sursa de venit face ca afacerile cu valorificarea gunoiului sa fie in crestere in Norvegia, conform responsabililului cu recuperarea deseurilor de la Agentia pentru Clima si Poluare din Norvegia, citat de The Guardian.
   Cum functioneaza insa intreaga infrastructura din spatele acestei solutii de revalorificare a deseurilor?
  O colectare selectiva riguroasa, conditia de functionare a incineratoarelor

  Incineratoarele din Norvegia care transforma gunoiul menajer in energie pot functiona doar daca au suficienta materie prima gata sortata. Cu alte cuvinte, ele nu au voie sa arda orice, ci doar resturile ramase dupa sortarea deseurilor reciclabile (plastic, hartie, sticla, metal sau resturi menajere).
  Prin urmare, autoritatile norvegiene au dezvoltat sisteme integrate de management al deseurilor, prin care stimuleaza colectarea selectiva si simplifica sarcina incineratoarelor de a sorta deseurile. 
   Un astfel de sistem a fost pus la punct in Oslo. Iata cum functioneaza:
   Primaria ii informeaza constant pe locuitorii celor peste 300.000 de gospodarii din oras cum sa colecteze selectiv deseurile: 

•  deseuri care pot fi aruncate in containerul propriu: cele alimentare - care trebuie depozitate in pungi verzi, plasticul - in pungi albastre, iar alte deseuri - in pungi albe;
•   deseuri care trebuie colectate in containere selective, amplasate la distante mai mici de 300 de metri de fiecare locuinta: hartie, sticla sau metal, dar si haine, pantofi sau alte deseuri ”de sezon” (brazii de Craciun, de exemplu).

   Toate aceste deseuri sunt reciclate: deseurile alimentare ajung ingrasaminte organice sau biocombustibil, iar deseurile din plastic - jucarii, scaune sau jachete.
   Doar ceea ce ramane se transporta la incineratoarele care functioneaza in Oslo. Aici, se proceseaza anual 410.000 tone de deseuri, obtinandu-se 840 GWh de energie termica. Aceasta energie este folosita pentru a incalzi 84.000 de gospodarii (aproximativ 25% din totalul gospodariilor din Oslo). 

   Prin sistemul integrat de management al deseurilor, Oslo recicleaza 94% din deseurile municipale. O spune chiar primarul orasului, care vorbeste intr-un interviu video despre performantele lor in domeniu. 

    Incinerarea - o solutie controversata, spun ONG-urile de mediu
   Organizatii de mediu precum ”European Environmental Bureau” sau „Friends of the Earth (FOE)” descurajeaza insa transformarea deseurilor in energie prin incinerare. Reprezentantii lor sustin ca aceasta solutie este mai daunatoare si mai putin profitabila economic decat reciclarea deseurilor.
   Conform FOE Europe, Europa arde anual materiale reciclabile in valoare de 5 miliarde de euro. Daca acestea ar fi reciclate, se estimeaza ca nu s-ar mai emite in atmosfera 148 de milioane de tone de CO2 (echivalentul emisiilor a 47 de milioane de masini anual).
   In plus, se pare ca reciclarea creeaza mai multe locuri de munca decat incinerarea: pentru a recicla 10.000 de tone de deseuri este nevoie de 250 de locuri de munca, pe cand la incinerarea lor lucreaza intre 20 si 40 de oameni, iar la depozitarea la groapa de gunoi - doar 10.
  De aceea, initiativele unor orase ca Oslo, care intai sorteaza si recicleaza deseurile reciclabile si abia apoi trimit resturile la incineratoare pentru a le revalorifica, transformandu-le in energie, s-ar putea dovedi sustenabile pe termen lung.

   sursa: responsabilitatesociala.ro