Tratarea biologica a deseurilor este un mijloc ecologic de procesare a deseurilor agricole, agroalimentare sau menajere, prin modificarea lor intr-un preparat nepoluant numit compost, cu inalta valoare nutritiva pentru plante si cereale, respectiv un foarte bun amendament al starii fizice si chimice a solurilor. Reprezinta totalitatea transformarilor fizice, chimice si biochimice pe care le sufera deseurile organice biodegradabile, de la forma initiala si pana ajung in diferite stadii de humificare. Este un proces biologic natural, aerob si exoterm, in care microorganismele convertesc deseurile organice biodegradabile in CO2, vapori de H2O si un reziduu solid, stabil numit compost.

   Presupune producerea a doua procese biologice care se intrepatrund si interconditioneaaza: descompunere;sinteza.

   Compostarea se cunoaste de un secol in urma si a fost introdusa ca o necesitate de ordin igienic si sanitar, produsul rezultat fiind deosebit deutil in agricultura, horticultura si gradinarit.

-In SUA compostul este intens utilizat in legumicultura
-In Europa un numar limitat de tari folosesc compostarea pentru procesarea unei cantitati reduse de deseuri menajere.
-In Spania circa 21% din cantitatea totala de deseuri organice este compostata
-In Portugalia 10%
-In Danemarca 9%
-In Franta 6%
-Foarte putin in Olanda, Germania si Italia

  Acest fapt se datoreaza dificutatii de a gasi piete de desfacere pentru compost(costul ridicat al transportului).

  Revigorarea acestei metode va fi o consecinta a faptului ca:
-neutralizarea deseurilor menajere prin compostare este cu mult mai ieftina decat cea prin stocare in depozite ecologice controlate sau incinerare
-utilizarea compostului in agricultura determina o crestere a productiei la hectar cu 15%

  Materiale care pot fi compostate:
-Deseuri menajere separate la sursa- in cazul deseurilor alimentare, deseurilor animale si vegetale neprelucrate, dar si prelucrate
-Deseurile alimentare au proprietati deosebite sub aspectul folosirii lor ca materie prima pentru compostare, datorita umiditatii ridicate si a structurii fizice reduse, fiind de importanta majora amestecarea lor cu deseuri compostabile(rumegus,deseuri de gradina,paie)acestea avand rolul de a absorbi o parte din excesul de umiditate si de a oferi structura materialului. Pentru a preveni mirosurile(in special NH3) este necesara o gramada de compostare bine aerata si lipsa stationarii apei.
-Deseuri de gradina sau din parcuri- reprezinta biomasa vegetala, dar sunt adecvate doar pentru compostarea dupa maruntire.Deseurile din iarba sunt pentru producerea de biogaz.
-Dejectii animaliere- solide sau lichide. Cele solide sunt amestecate cu paie de grajd
-Namoluri de la statiile de tratare a apei uzate - contin materie uscata( 3-40%) in functie de concentrarea namolului.

  Utilizarea ulterioara a compostului obtinut depinde de provenienta apelor uzate si de metoda de compostare.

IN CONCLUZIE: Deseurile, utilizate la compostare, trebuie sa aiba o componenta preponderent biodegradabila si un continut mic de elemente nocive.

Deseurile principalece pot fi utilizatesunt:
-fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile;
-deseuri de gradina si parcuri;
-deseuri din piete;
-resturi biodegradabile din industria alimentara;
-namol orasenes.

Aceste fractii de deseuri biodegradabile reprezinta de la 50 la 60% din totalul deseurilor municipale.

Factorii care influenteaza procesul de compostare.
Compozitia reziduurilor-este factorul cel mai important in declansarea procesului de fermentare.
-Daca deseurile menajere sunt bogate in substante organice(care fermenteaza usor) iar temperatura mediului este potrivita, procesul de compostare se declanseaza rapid si se desfasoara corespunzator daca, in plus, este bine condus prin introducerea cantitatii necesare de aer.
-Daca deseurile menajere sunt sarace in substante organice, in special in perioada de iarna, fermentarea este intarziata si introducerea de aer suplimentar(care este rece) nu face decat sa dauneze procesului de fermentare.

Continutul de umiditate al deseurilor.
-Lipsa apei blocheaza activitatea microorganismelor, respectiv a procesului de descompunere.
-Prea multa apa determina ca o categorie de microorganisme sa nu poata supravietui
-Umiditatea trebuie sa fie in concordanta cu continutul de materii organice al deseurilor menajere.
-45% umiditate daca continutul de materii organice este mai mic de 50%
-50%-55% umiditate pentru un continut de materii organice mai mare de 50%

Concentrarea oxigenului.
-Compostarea poate avea loc in conditii aerobe (necesitand oxigen liber) sau anaerobe(fara oxigen liber)
-Compostarea aeroba este mult mai rapida(10-20 de ori) decat cea anaeroba
-Compostarea anaeroba tinde sa genereze mirosuri mult mai accentuate comparativ cu cea aeroba, deoarece in timpul compostarii se produc diferite gaze(H2S, CH4, amine)
-Debitul specific de aer, care asigura oxigenul necesar pentru fermentarea deseurilor menajere preparate mecanic este de 4,5-5 litri aer/ora pentru 1Kg dematerie uscata ( la deseuri cu umiditate de 45%)
-Se recomanda ca acolo unde este posibil, cantitatea de aer real introdusa sa fie mai mare decat cea minima necesara procesului de fermentare
-Introducerea aerului se poate face prin intoarcerea gramezii(manual sau mecanizat) sau prin aerare fortata.

 Temperatura la care se desfasoara procesul, depinde de modul in care caldura generata de microorganisme este compensata de pierderea de caldura prin aerare controlata, racirea suprafetelor si pierderi de umiditate. Cele mai frecvente temperaturi de compostare sunt intre 490-590 grade Celsius.
-Temperaturi mai mici de 490 determina incetarea proliferarii microorganismelor iar descompunerea incetineste
-Daca temperatura este mai mare de 590 grade Celsius, unele microorganisme sunt inhibate sau distruse ceea ce determina scaderea vitezei de descompunere.