Destinaţia finală: reciclarea!

La două ore distanţă de Bucureşti, în comuna Ţinteşti, în apropiere Buzău, se află cel mai pare parc integrat de reciclare din sud-estul Europei, unde ajung PET-uri şi alte tipuri de plastic, sticlă, echipamente electrice şi electronice, baterii şi echipamente de iluminat uzate. Deşi avem o astfel de fabrică de reciclare, românii nu au un comportament etic faţă de mediu. Anual, un român generează 272 de kilograme de deşeuri, însă peste 85% ajung la groapa de gunoi.
Printre aceste deşeuri se regăsesc şi cele electrice şi electronice şi echipamente de iluminat care conțin metale grele și substanțe toxice, iar odată aruncate în natură poluează solul, apa și aerul şi ne afectează sănătatea. Așa cum gunoiul menajer nu este păstrat în casă, nici echipamentele electrice vechi sau stricate nu trebuie depozitate în casă sau aruncate la întâmplare.

În 2009, se deschidea GreenWEEE, fabrica integrată de tratare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, iar un an mai târziu, apărea GreenLamp, singurul reciclator din România care trata echipamentele de iluminat uzate. În 2012 se deschidea GreenGlass, fabrica unde se tratează și reciclează sticla şi Total Waste Management, furnizor integrat de servicii de management al deșeurilor. Cu aceste fabrici, Green Group devenea cel mai mare parc integrat de reciclare din Europa de Sud-Est.

Plasticul, folosit pentru suportul indicatoarelor rutiere

GreenLamp, care tratează deşeurile de echipamente de iluminat uzate, foloseşte un proces tehnologic avansat de distilare care recuperează mercurul provenit de la pudra flourecentă din lămpile fluorescente, becuri cu vapori de mercur şi lămpile cu descărcare de intensitate înaltă (HID).

reciclarea1_400

Pentru că echipamentele de iluminat uzate conţin gaze rare şi metale grele, periculoase pentru mediu şi sănătate, concentraţia de mercur din aerul camerei de sortare a corpurilor de iluminat este măsurată în permanenţă, iar aerul se poate schimbă chiar şi de câte cinci ori pe zi. Sticla rezultată din neoane este materie primă secundară pentru producerea de vată minerală. Fabrica suportă costul de cinci euro pe tonă pentru transportul până la poarta fabricii.

În zona de dezasamblare a DEEE-urilor, betonul din maşinile de spălat ajunge la Administraţia Naţională a Apelor Române care îl foloseşte la îndiguiri. Iar plasticul reciclat din cabluri şi alte DEEE-uri este folosit la suportul pentru indicatoarele rutiere.

659 de tone de deşeuri din echipamente de iluminat

România a colectat doar 15% de DEEE-uri din targetul de minimum 40% din vânzările ultimilor trei ani. Asta înseamnă că oamenii nu sunt informaţi sau nu au încredere că deşeul pe care ei îl predau ajunge să fie într-adevăr reciclat.

Asociaţia Recolamp, asociaţie nonprofit specializată exclusiv în gestiunea deşeurilor de echipamente de iluminat, reprezintă 180 de producători de echipamente de iluminat. Ea pune pe piaţă 20% din cantitatea de echipamente de iluminat, dar colectează 80% din totalul colectării din întreaga ţară. Făcând o medie, rezultatul României este de doar 15%. Până în 2021 însă, românii trebuie să fie capabili să colecteze şi să trateze minimum 65% din DEEE-uri.

În 2015, asociaţia a colectat 659 de tone de deşeuri din surse şi corpuri de iliminat, adică 40% din media vânzărilor pe ultimii trei ani. Tot anul trecut, Recolamp a produs şi distribuit şi avea în utilizare 18.098 de recipiente pentru colectarea deşeurilor. 95% dintre colecte provin de la companii şi doar 5% de la populaţie.

„În fiecare lună, în medie, am ridicat deşeuri de echipamente şi de surse de iluminat de la 400 de generatori de deşeuri din întreaga ţară. Am reuşit acest lucru datorită protocoalelor de colaborare pe care le avem încheiate cu peste 10.600 de spaţii – clădiri de birouri, spitale, platforme industriale, magazine, primării sau firme care se ocupă de iluminat stradal“, a declarat Béla Kovách, directorul general al asociaţiei.

Bunele practici, aplicate şi în România

EucoLight este asociaţia care adună toate cele 17 organizaţii Recolamp din lume. „Ne întâlnim şi importăm periodic bune practici de la organizaţiile din celelalte ţări şi încercăm să nu repetăm greşeli pe care le-au făcut ei. De exemplu, avem un container , dezvoltat de colegii noştri din Olanda, care colectează în siguranţă corpurile de iluminat, o cutie din carton ajustabilă pe înălţime care se închide şi se foloseşte şi la transport. Ne-au spus că funcţionează şi ne-a sugerat s-o producem. Încercăm să integrăm în activitatea noastră de zi cu zi practici europene. Pe anumite teme, decalajele dintre România şi celelalte ţări sunt mari şi nu tot ceea ce funţionează acolo e obligatoriu să funcţioneze şi aici”, a mai spus Roxana Şunică, director de marketing în cadrul Recolamp.

În Europa, Recolamp colectează mai mult de la populaţie, ajunge chiar şi la 30% din totalul deşeurilor pe care le gestionează, semn că ei sunt sunt înaintea noastră în cazul colectării tuturor tipurilor de deşeuri, nu doar a echipamentelor de iluminat.

Orice companie din România poate solicita în continuare containere personalizate şi beneficiază de infrastructură naţională de colectare a Recolamp. Colaborarea dintre asociaţie şi orice companie sau persoană fizică este gratuită, iar Recolamp se oferă să preia o cantitate minimă de 20 de kg sau 100 de bucăţi de becuri şi/sau tuburi fluorescente şi 50 de kg pentru deşeurile de corpuri de iluminat.

Trebuie să ţineţi cont de faptul că producătorul de deşeuri sau persoana fizică sau juridică care abandonează deşeuri electrice şi electronice (DEEE-uri) sau nu se asigură că sunt reciclate riscă amenzi de până la 40.000 de lei potrivit legislaţiei naţionale de mediu.

sursa: cariereonline.ro